Frică, umilinţă, depresie, acestea sunt trăirile cu care se confruntă astăzi tot mai mulţi copii care devin victime ale fenomenului bullying. Treptat, se ajunge la un context psiho-social vulnerabil, iar relațiile sociale sunt denaturate.
Dintre cei aproximativ 1.300.000 de copii aparținând ciclurilor gimnazial și liceal, 400.000 sunt excluși din grupul de colegi, 325.000 sunt umiliți în public, 390.000 sunt amenințați cu bătaia sau cu lovirea, iar 220.000 sunt bătuți în mod repetat de către colegii lor. Așa arată statistica directă a cazurilor de bullying, un fenomen care afectează deopotrivă victima, agresorul și martorul tăcut.
La nivel european, România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unul raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna anterioară, procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%.
Bullying-ul şi lupta cu depresia
În general, consecințele psihologice în rândul victimelor sunt devastatatoare: depresie, ideație suicidară, concept de sine negativ, anxietate, vinovăție, retragere socială etc. Totodată, consecințele negative afectează nu doar sănătatea mintală a victimelor, ci și rezultatele academice, precum și motivația de a merge la școală și de a învăța.
Copiii agresori sunt și ei expuși la riscuri mari de a manifesta, ca adolescenți și tineri, comportament antisocial și delincvent, dar și la implicarea în comiterea de infracțiuni cu caracter penal, ca adulți.
”Frica este unul dintre cele mai puternice și mai toxice sentimente. Te paralizează, te face să îți selectezi o ierarhie de priorități dictată de nevoia de autoapărare, punând, astfel, între paranteze nevoile reale, acelea de interacțiune socială, de afirmare și de validare socială. Iar atunci când vorbim despre fenomenul de bullying în școli, frica este sentimentul dominant. Agresorul vrea să inspire frica, iar aceasta din urmă blochează emoțional atât victima, cât și copilul martor, care va duce cu el acasă sentimentul greu de a fi fost complice tăcut. Dar prima alegere de a interveni și de a corecta situația aparține adultului: părinte, profesor, consilier, pentru că de la ei copiii vor învăța să își asume și să fie responsabili pentru ceea ce fac sau nu fac”, spune Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Bullying-ul: alege să te opui
În școlile din România, soluționarea cazurilor concrete de bullying de către cei din structurile instituite în acest sens (comisii, comitete etc.) nu funcționează. Aceasta este una dintre provocările pe care Organizația Salvați Copiii o lansează prin campania Alege să te opui bullying-ului! Potrivit studiului național efectuat de Salvați Copiii în anul 2016:
- un copil din patru era umilit în mod repetat la școală, în fața colegilor;
- unul din șase copii era bătut în mod repetat;
- unul din cinci copii umilea în mod repetat un alt copil la școală;
- În mod repetat, în școală, trei din 10 copii sunt excluși din grupul de colegi.
- 73% dintre copii afirmau că au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul școlar.
Excluderea din grup, izolarea socială, amenințarea cu violența fizică sau umilirea, violența fizică și distrugerea bunurilor personale, interdicția de a vorbi cu un alt coleg, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator sunt comportamente specifice de bullying, cu care copiii se întâlnesc frecvent în mediul școlar.
